Se afișează postările cu eticheta soarta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta soarta. Afișați toate postările

sâmbătă, 1 februarie 2014

Să da sau să nu?

Cand totul s-a terminat intre voi si nu mai vorbiti e ca un capat de tara. Te uiti sa vezi daca e online pe whatsapp, te intrebi cu cine oare vorbeste, la inceput iti bate inima tare cand primesti vreun mesaj, in speranta ca e el, apoi te obisnuiesti cu ideea ca nu e si nici nu va fi, dar inca doare. Si o sa mai doara ceva.

Ce se intampla in schimb cand inca vorbiti? Cand ramaneti la statutul de "prieteni"? E mai bine sau mai rau?
E mai bine faptul ca zi de zi stai cu nasul in telefon si zambesti? E mai bine asa decat sa nu primesti niciun mesaj si sa suferi? Poate, da. Poate ca te obisnuiesti cu sentimentul ca nu o sa fiti niciodata impreuna. Poate iti trece, si o sa ajungi si tu sa il vezi ca pe un simplu prieten. Poate deja ti-a trecut, dar mai vrei sa vezi ce face.
Dar daca incepe sa iti placa si mai mult? De unde stim care e limita?
Raspunsul e: nu stim. Mergem dupa intuitie. Sa speram ca nimerim :)


marți, 7 ianuarie 2014

Karma- friend or foe?


Azi vorbeam cu o prietena despre karma si cat de adevarat e tot ce se spune pe subiectul asta.
karma= un concept filosofic-religios, prin care fiecare acțiune - fizică sau spirituală - are în mod inevitabil o urmare.
  Cred ca in acest moment avem cu totii n exemple care sa dovedeasca asta. Totul, de la notele primite la scoala pana la relatiile noastre amoroase, totul ne transimte exact acelasi mesaj: ceea ce semeni, aia culegi.
Ne gandeam la toti baietii de care ne-a placut pana acum si ne amuzau teribil amintirile despre cei care ne placeau, noi ii respingeam, iar mai tarziu noua ni se punea pata si ajungeam cele respinse. Sau invers, ei se intorceau la noi dupa ce cu 3 luni inainte spusesera ca nu ne vor.
Totuul se intoarce la un moment dat, dar daca e sub o forma frumoasa sau una urata, asta depinde numai de tine.
Prietena mea e convinsa ca de azi o sa faca numai fapte bune. Deja si-a cedat locul in autobuz unei femei batrane. Intrebarea e, cand facem lucruri din acestea, cum o sa se intoarca toate la noi? O sa primim si noi un loc in autobuz peste 60 de ani? Sau toate aceste gesturi mici se vor aduna si o sa ne aduca ceva mare, ceva cu adevarat folositor, ceva ce ne dorim cu adevarat?
Deja primim multe, insa nici nu ne dam seama. Bani, sanatate, afectiune de la cei din jur, nopti de neuitat, rasarituri, zambete si imbratisari. Suntem atat de focusati sa primim ACEL CEVA incat nici nu ne mai intereseaza ce e in jurul nostru, mereu vrem mai mult. Uitam sa apreciem, iar asta e atat de trist incat nici nu ma mir de ce nu il primim o data. Hai sa deschidem ochii, sa zicem "multumesc", sa zambim mai des, sa dam locul femeii batrane. Sa nu ne asteptam sa primim totul de-a gata, sa fim mai buni, mai iertatori, mai recunoscatori. Si totul o sa fie bine.
 Karma never misses anyone~